Luptă lupta cea bună a credinței

Lecţia 6 Edificarea pe care o căutăm • 81

acest mesaj de bază al Scripturii? Ce s-ar putea să-i împiedice să înţeleagă, „harul lui Dumnezeu”, dragostea de rege şi mila pentru toţi oamenii, în ciuda a ceea ce sunt ei, ce au facut şi unde se află? 3. „Cum poate păstorul nostru să conducă toţi aceşti oameni? Niciodată nu voi ajunge să îl cunosc!” Unul dintre lucrurile pe care Dumnezeu le repetă în Cuvântul Său din nou şi din nou este că noi creştem urmând învăţătura şi exemplul păstorilor şi liderilor pe care ni-i oferă El. Totuşi, în unele biserici, pastorul conduce un grup mare de credincioşi, poate sute sau mii. Având atât de mulţi credincioşi în biserică, păstorii sunt copleșiți de responsabilitate, astfel unii se plâng că devine dificil, dacă nu imposibil pentru fiecare membru, cuplu căsătorit sau familie să ajungă la o cunoaştere apropiată a păstorului. „Dacă o cunoaştere bună a păstorului este un semn că sunt păstorit, atunci probabil nu voi avea niciodată un păstor,” a spus un credincios nou convertit. „Cum poate păstorul nostru să conducă toţi aceşti oameni? Nu voi ajunge niciodată să îl cunosc mai bine!” Ce i-ai spune acestui tânăr credincios pentru a înţelege ce înseamnă a fi sub îngrijire pastorală – cum poate fi realizată aceasta în biserica zilelor noastre? În sesiunea anterioară (Excelența pe care o arătăm) ai învăţat că trebuie să Îl reprezentăm pe Cristos ca şi copii preaiubiţi, să trăim într-o lume decăzută atât ca şi sfinţi, cât şi ca ambasadoriai lui Dumnezeu. Acum veţi explora modalitatea în care intenţionează Dumnezeu să creştem în credinţa noastră în biserica locală, sub autoritatea conducerii pastorale şi prin supunere în dragoste, astfel încât să luptăm lupta cea bună a credinţei. Isus doreşte unitatea poporului Său prin angajarea unii faţă de alţii, în timp ce trăim împreună în comunitate. Ne strângem laolaltă săptămânal pentru închinare şi ne întâlnim la studiu biblic sau grupuri mici pentru a ne zidi unii pe alţii. Însă se cere să cunoaştem alţi credincioşi şi să le dăm voie să ne cunoască şi ei. Trebuie să învăţăm să ne primim unii pe alţii în casele noastre, să ne relaxăm, să ne jucăm împreună şi să facem tot ce putem pentru a ne încuraja reciproc pe măsură ce urmăm pe Cristos. Calitatea de credincioşi ne obligă să trăim viaţa creştină zidindu-ne unii pe alţii prin folosirea dragostei, darurilor noastre, a purtării adecvate și a prieteniei. Mai mult, trebuie să fim atenţi să ne îndemnăm unii pe alţii la dragoste şi la fapte bune şi să respingem acele lucruri rele cu care am fost asociaţi în trecut înainte de a deveni parte a poporului lui Dumnezeu prin credinţa în Cristos. Deşi suntem ispitiţi în mod constant să facem rău, nu există nici un loc în viaţa spirituală sau în comunitate creştină pentru lucruri asociate cu ceea ce

Con ţ inut