Luptă lupta cea bună a credinței

120 • Luptă lupta cea bună a credinței

Povăţuieşte-mă acum în acest studiu pe măsură ce primesc Cuvântul Tău şi instrucţiunile Tale. Cer toate aceste lucruri în numele puternic al lui Isus, Domnul şi Mântuitorul meu. Amin.

1. „De ce atât de mulţi creştini, chiar și pastori renunță la credinţa lor?” Mulţi oameni, care pretind că Îl cunosc pe Isus ca Domn, îşi abandonează credinţa, renunţă la biserică şi la chemarea lor spirituală în Cristos. Acest fapt este adevărat nu doar pentru cei care stau în băncile Bisericii, ci şi pentru cei de la amvon. Multe biserici s-au închis şi mulţi lucrători întorc spatele Scripturilor şi lui Cristos. Unii încearcă să explice acest tipar, în timp ce alţii caută să oprească acest exod făcând creştinismul mai „distractiv” şi mai „relevant”. De ce credeţi că, într-o vreme ca aceasta, atât de mulţi oameni părăsesc bisericile organizate şi chiar afirmă că și-au pierdut credința în Cristos? 2. „Este greu, mă simt chiar dezamăgit de mine însumi! Mă gândesc de fapt să mă întorc la vechiul meu stil de viaţă!” Mulţi tineri în credinţă se regăsesc adesea într-un ciclu oscilant între timpuri bune, când sunt dedicaţi şi Îl iubesc pe Cristos şi timpuri de ispite şi compromis faţă de ceea ce cred. Poate fi foarte descurajant pentru un nou convertit sau un creştin în creștere să cadă în mod repetat, iar apoi să se ridice şi să continue să meargă mai departe. Scriptura ne oferă un răspuns pentru acest ciclu „Căci cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.” (Prov. 24.16). Viaţa creştină este formidabilă, dar nu este uşoară. De ce este important pentru un ucenic al lui Cristos să fie răbdător cu el însuși/ ea însăşi în umblarea cu Dumnezeu? 3. „Noi învăţăm ascultarea în modul în care Domnul Isus a trăit– prin lucrurile pe care le suferim”. Una dintre cele mai grele lecţii pentru noii convertiţi este să înveţe că viaţa creştină nu a fost niciodată menită să fie complet lipsită de lupte, dificultăţi sau probleme. Putem să ne simţim înșelați de afirmația psalmistului „De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar DOMNUL îl scapă totdeauna din ea” (Psalmul 34.19). Dacă am fi fost oneşti, am fi preferat să nu avem lupte niciodată, ci mai degrabă să evităm toate formele de supărare şi încercări! Unii dintre noi ne simţim răniţi şi chiar decepționați când trebuie să îndurăm atât de multe suferințe şi calamităţi chiar fiind copiii preaiubiți ai lui Dumnezeu. Ca și nou convertit, s-ar putea să îți fie mult mai greu să perseverezi cu încredere în mijlocul unor asemenea dificultăţi.

Contact