Luptă lupta cea bună a credinței
Anexe 145
A nexa 10 F actorul O ikos Rev. Dr. Don Davis
ţ e
R e
•
a u
s
k o
a
O i
ş i
u i
c
Chestionar, 42.000 persoane interogate: Cine sau ce anume a fost responsabil pentru venirea dumneavoastr ă la Cristos ş i în biseric ă : Nevoi speciale................ 1-2% Ai trecut pe-acolo............ 2-3% P ă storul......................... 5-6% Vizitare. ......................... 1-2% Ş coala duminical ă ........... 4-5% Cruciade evanghelice/TV. 1-2% Programul bisericii.......... 2-3% Prieten sau rudenie... 75-90%!!
e r
n
c
u
u l
e
e l
r e
n t
l a
e
ţ i
Rela ţ ii comune de rudenie Membrii familiei apropiate, extinse ş i adop ţ ii Cuno ş tin ţ e ş i prietenii Persoane apropiate, vecini din apropiere, “prieteni ai prietenilor” Asocieri ş i conexiuni Colegi de serviciu, interese speciale, leg ă turi etnice, naturale, culturale
i l
m
o
e
E l
r
~ Church Growth, Inc. Monrovia, CA
Puternic strategic
Mai pu ţ in intimidant
F ă r ă "chemare superficial ă "
Deplin natural
Centrat pe Scriptur ă
Eficient din p.d.v. istoric
Receptiv la nivelul rela ţ iilor
Oikos (c ă minul) în accep ţ iunea Vechiului Testament „Un c ă min con ţ inea de obicei patru genera ţ ii, inclusiv b ă rba ţ i, femei c ă s ă torite, fiice ec ă s ă torite, robi de ambele sexe, persoane f ă r ă cet ăţ enie ş i “c ă l ă tori,” sau lucr ă tori str ă ini reziden ţ i.” ~ Hans Walter Wolff, Anthology of the Old Testament . Oikos (c ă minul) în accep ţ iunea Noului Testament Evanghelizarea ş i facerea de ucenici în nara ţ iunile noastre nou testamentare sunt deseori descrise ca urmând cursul leg ă turilor rela ţ ionale ale diferitelor persoane din cadrul propriului - oikoi (c ă min), adic ă , acele linii naturale de leg ă tur ă în care au locuit ş i au tr ă it (cf. Mar. 5.19; Luca 19.9; Ioan 4.53; 1.41-45, etc.). Andrei îl evanghelizeaz ă pe Simon (Ioan 1.41-45), iar atât Corneliu (Fapte 10-11) cât ş i temnicerul din Filipi (Fapte 16) sunt cazuri eminamente de evanghelizare ş i ucenicizare prin oikoi .
Oikos (c ă minul) printre cei s ă raci de la ora ş De ş i exist ă mari diferen ţ e între culturi, rela ţ ii de rudenie, grupuri cu interese speciale ş i structuri de familie printre popula ţ iile urbane, este clar c ă cei de la ora ş se leag ă unii de al ţ ii mai mult pe baza conexiunilor prin rela ţ ii, prietenii ş i familie, decât pe baz ă de apropiere ş i vecin ă tate. Adesea, cei mai apropia ţ i prieteni ai locuitorilor s ă raci citadini nu sunt în imediata apropiere în termeni de vecin ă tate; familia ş i prietenii pot s ă locuiasc ă la blocuri sau kilometrii distan ţă . Timpul pentru studierea leg ă turilor precise ale rela ţ iilor între cei care locuiesc într-o anumit ă zon ă , se dovede ş te a fi extrem de util în determinarea celor mai eficiente strategii pentru evanghelizare ş i facere de ucenici în centrele urbane.
Made with FlippingBook flipbook maker